Cadrul de reglementare se consolidează
Vara anului 2026 marchează un punct de cotitură în reglementarea europeană a produselor. ESPR-Regulamentul (UE) 2024/1781 este drept UE obligatoriu de la adoptarea sa — iar primele regulamente de punere în aplicare specifice produselor capătă o formă concretă. În același timp, la 9 iunie 2026, Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva a 20 de state membre care nu au transpus la timp în legislația națională Directiva privind consolidarea poziției consumatorilor pentru tranziția verde (UE) 2024/825 (EmpCo). Interdicțiile privind dezinformarea ecologică și obligațiile de comunicare a durabilității și reparabilității nu mai sunt simple declarații de intenție politică — ele sunt aplicate.
Pentru companiile care introduc produse fizice pe piața UE rezultă un set complex de obligații. Acest articol reunește principalele evoluții din ultimele săptămâni și le încadrează în arhitectura generală a Digital Product Passport (DPP).
Registrul DPP: registru, nu depozit de date
Ce stabilește regulamentul de punere în aplicare
Proiectul regulamentului de punere în aplicare privind Registrul DPP, publicat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii mai, clarifică o chestiune arhitecturală centrală: registrul central stochează exclusiv identificatorul unic al produsului, endpointul resolverului și codul mărfii — nu și datele propriu-zise ale pașaportului. Modelul urmează principiul unui registru similar DNS: cine dorește să acceseze un DPP solicită registrului resolverul responsabil, care indică apoi sistemele efective de stocare a datelor ale producătorului sau ale unui spațiu de date acreditat.
Această decizie are consecințe importante pentru arhitectura sistemelor. Producătorii trebuie să se asigure singuri — sau prin intermediul unor furnizori de servicii certificați — că stocarea datelor lor este accesibilă, actualizată și conformă cu standardele. ESPR nu stabilește o frecvență explicită a actualizărilor, dar solicită în mod expres ca DPP să conțină „informații actuale și exacte”. Pentru produsele cu caracteristici dinamice — de exemplu, bateriile a căror capacitate scade prin degradare — aceasta nu este o cerință banală.
CIRPASS-2 solicită EN 18219 ca standard obligatoriu
Consorțiul CIRPASS-2, finanțat de UE, a recomandat în punctul său de vedere oficial privind proiectul de registru includerea standardului EN 18219 ca referință obligatorie în regulamentul de punere în aplicare. Motivația: fără o interfață standardizată între registru, resolver și sistemul de stocare a datelor, există riscul unui mozaic de implementări proprietare care ar submina interoperabilitatea transfrontalieră. EN 18219 definește modelul de date pentru DPP în sine; EN 18220, standardul complementar, reglementează nivelul carrierului — adică modul în care identificatorul este atașat fizic produsului, de exemplu prin GS1 Digital Link sau RAIN-RFID.
Rămâne deschisă întrebarea dacă această recomandare va fi urmată de Comisie. Termenul pentru consultare nu a expirat încă; forma finală este așteptată în al patrulea trimestru al anului 2026.
Cerințe specifice sectoarelor: oțelul și bateriile ca model
Proiectul JRC pentru produse intermediare din oțel
La 6 iunie 2026, Joint Research Centre (JRC) al Comisiei Europene a publicat un proiect privind cerințele de date DPP pentru produse intermediare din oțel. Documentul este un reper din două motive.
În primul rând, introduce sistematic distincția dintre nivelul lotului (Lot) și nivelul produsului (Item). Caracteristicile statice, precum compoziția aliajului sau locul de producție, sunt gestionate la nivel de produs; datele dinamice sau asociate lotului — în special amprenta de carbon specifică produsului (PCF) — sunt gestionate la nivel de lot. PCF trebuie calculată folosind metode compatibile cu ISO 14067. Această separare a granularității nu este specifică oțelului: se așteaptă ca ea să devină un model standard în viitoarele regulamente de punere în aplicare sectoriale.
În al doilea rând, proiectul arată cât de strâns sunt legate obligațiile privind DPP de obligațiile de raportare existente. Companiile care colectează deja date PCF în cadrul Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM) le pot reutiliza structural — cu condiția ca stocarea datelor să asigure granularitatea și actualitatea solicitate.
Regulamentul privind bateriile: prima finalizare a unui pilot BESS
Regulamentul privind bateriile (UE) 2023/1542 este primul regulament care face obligatoriu un DPP complet pentru o categorie de produse specifică. La 5 iunie 2026, Circulor, REPT Battero și TÜV Rheinland au anunțat finalizarea primului pașaport pentru baterii Battery Energy Storage System (BESS), bazat pe date verificate independent de terți. Pilotul demonstrează că cerințele de date ale regulamentului pot fi îndeplinite și pentru baterii de rețea de mari dimensiuni — un semnal pentru industrie că obstacolele de implementare pot fi depășite, dar nu sunt banale.
Regulamentul privind bateriile ilustrează în mod deosebit de clar decizia arhitecturală dintre nivelul lotului și cel al produsului: datele privind capacitatea, care se modifică prin degradare, trebuie menținute actualizate. Un pașaport static, emis o singură dată, nu este suficient. Fără o arhitectură clară a sistemului și fluxuri automatizate de date, această cerință este dificil de îndeplinit la scară.
Tehnologia carrierului: cum ajunge identificatorul pe produs
GS1 Digital Link și RAIN-RFID
Întrebarea privind modul în care un identificator DPP este atașat fizic produsului nu a primit încă un răspuns definitiv din punct de vedere al reglementărilor — însă, de facto, piața converge către două tehnologii de carrier: coduri de bare 2D (în special coduri QR cu structură GS1 Digital Link) și RAIN-RFID. TEKLYNX și-a actualizat software-ul CODESOFT și acceptă acum schemele de codificare GS1 „++”, prin care URL-urile web pot fi scrise direct în memoria tagurilor RAIN-RFID — o cerință care rezultă din combinația dintre EN 18220 și standardul GS1 Digital Link.
În zona proiectelor pilot, Antares Vision Group și Driscoll's au anunțat pentru GS1 Connect 2026 un pilot de trasabilitate de mari dimensiuni, cu peste un miliard de livre de fructe de pădure proaspete anual — pe baza codurilor de bare 2D și a GS1 Digital Link la nivel de articol. Nu este un pilot DPP în sensul ESPR, dar arată că infrastructura pentru identificarea la nivel de articol în logistica alimentară există deja și poate fi extinsă.
Blockchain ca ancoră de încredere: pilotul Hedera al Merck și The Hashgraph Group
La 9 iunie 2026, The Hashgraph Group și Merck au anunțat un parteneriat pentru introducerea unui DPP UE în rețeaua Hedera. Merck contribuie cu tehnologia sa M-Trust pentru elemente fizice de securitate; The Hashgraph Group pune la dispoziție infrastructura de trasabilitate bazată pe DLT. Modelul vizează lanțuri de aprovizionare reglementate, în care protecția împotriva falsificării și verificabilitatea sunt deosebit de critice — de exemplu, în cazul produselor farmaceutice sau al substanțelor chimice speciale.
Din punct de vedere tehnic, abordarea este compatibilă cu arhitectura registrului: registrul Hedera funcționează ca un protocol imuabil pentru modificările de stare, în timp ce setul de date propriu-zis DPP rămâne accesibil printr-un resolver conform standardelor. Nu este clar dacă abordările bazate pe DLT vor fi abordate explicit în forma finală a regulamentului de punere în aplicare; ESPR în sine este formulată neutru din punct de vedere tehnologic.
Măsuri necesare pentru producători și comercianți
Poziția comerțului: Ecommerce Europe
Ecommerce Europe a publicat la 8 iunie 2026 un document de poziție privind implementarea DPP. Principalele solicitări: granularitate flexibilă a datelor, introducere etapizată și „pașapoarte parțiale” voluntare DPPs pentru produse second-hand. Ultimul aspect abordează o problemă reală: ESPR obligă în principal producătorul să realizeze DPP; ceea ce se aplică la revânzarea produselor folosite nu este încă reglementat definitiv.
Pentru comercianți rezultă obligația de a urmări evoluțiile: de îndată ce regulamentele de punere în aplicare specifice sectoarelor vor intra în vigoare, și importatorii, precum și comercianții în anumite situații, vor avea obligații. Cine nu își construiește astăzi infrastructura de date va fi supus presiunii timpului la intrarea în vigoare a reglementărilor.
Trei pași concreți de pregătire
Indiferent de sector, din situația actuală a reglementărilor pot fi deduse trei priorități operaționale:
Stabiliți strategia pentru identificatori: structurile GTIN-bazate pe GS1 Digital Link reprezintă în prezent calea cea mai probabilă către conformitatea cu standardele. Companiile care nu sunt deja membre GS1 ar trebui să inițieze acum procedura de aderare și de alocare a prefixului.
Clarificați granularitatea datelor: distincția Lot/Item din proiectul JRC privind oțelul va deveni standard sectorial. Cine gestionează astăzi datele despre produse doar la nivel de SKU trebuie să își restructureze stocarea datelor.
Construiți sau contractați infrastructura resolverului: registrul indică doar resolverul — stocarea efectivă a datelor revine producătorului sau unui furnizor de servicii. Acest endpoint trebuie să fie accesibil permanent, versionat și auditabil.
Ritmul reglementărilor va continua să se intensifice în lunile următoare. Odată cu forma finală a regulamentului de punere în aplicare privind registrul, așteptată în al patrulea trimestru al anului 2026, și cu primele regulamente de punere în aplicare sectoriale obligatorii începând din 2027, intervalul pentru pregătiri rămâne restrâns.
