CEN și CENELEC stabilesc cadrul tehnic
La 1 iunie 2026, Comitetul European de Standardizare (CEN) și omologul său din domeniul electrotehnic (CENELEC) au publicat oficial primele șase standarde europene armonizate pentru pașaportul digital al produsului (DPP). Seria de standarde poartă denumirile EN 18216 până la EN 18223 și definește baza tehnică pe care trebuie să se întemeieze toate implementările DPP specifice produselor, în temeiul Regulamentului ESPR (UE) 2024/1781.
Publicarea nu este un eveniment marginal: până acum existau cerințe politice, dar nu un standard tehnic obligatoriu care să descrie concret cum trebuie configurate schimbul de date, identificatorii unici, suporturile de date, stocarea și API-urile. Acest vid este acum închis, cel puțin la nivel de standarde.
Ce acoperă cele șase standarde
Seria EN 18216–18223 este structurată în jurul straturilor tehnice centrale ale unui sistem DPP:
- Formate și semantică pentru schimbul de date – ce câmpuri de date există, cum sunt denumite și tipizate.
- Identificatori unici – cerințe privind atribuirea și structura ID-urilor de produs, compatibile cu scheme existente precum GS1 Digital Link.
- Suporturi de date – medii fizice și digitale (coduri QR, RFID, DataMatrix), precum și cerințele minime ale acestora privind lizibilitatea și codificarea.
- Stocarea datelor – cerințe pentru arhitecturi de stocare descentralizate și centralizate, precum și pentru drepturile de acces.
- API-uri – interfețe standardizate pentru accesarea automată a datelor din pașaport de către autorități, consumatori și operatori economici.
- Cerințe transversale – protecția datelor, securitate și interoperabilitate între sistemele naționale.
Fraunhofer IPK, care a participat la elaborare, a descris publicarea drept un „reper tehnic pentru economia circulară” și a subliniat că standardele sunt formulate neutru față de produse, aplicându-se astfel atât textilelor, cât și electronicelor sau oțelului.
Ce prevede cu adevărat Regulamentul ESPR
Regulamentul ESPR definește DPP ca instrument transversal: produsele care intră sub incidența unui act delegat trebuie să poarte un suport de date care poate fi citit automat și care face trimitere la un geamăn digital unic. Regulamentul prevede că pașaportul trebuie să conțină „informații actuale și exacte”, însă nu indică o frecvență concretă pentru obligația de actualizare. Companiile trebuie să acopere acest gol prin procese interne de guvernanță.
Important: seria EN 18216–18223 este armonizată, ceea ce înseamnă că aplicarea ei creează o prezumție de conformitate cu cerințele tehnice ale ESPR. Cei care implementează integral standardele nu trebuie să demonstreze separat că soluția lor respectă textul regulamentului – un avantaj semnificativ din punct de vedere al reglementării.
Completări specifice produselor: exemplul oțelului
Standardele sunt concepute intenționat ca fiind generice. Cerințele de date specifice produselor sunt reglementate prin acte delegate și specificații tehnice separate. Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene a prezentat deja un proiect concret de date pentru produsele din oțel. Acesta prevede, printre altele, că amprenta de carbon specifică produsului (PCF) trebuie menținută la nivel de lot și calculată conform metodelor ISO 14067-kompatiblen).
Aceasta ilustrează modelul pe straturi al ecosistemului DPP: standardele EN definesc „cum” funcționează infrastructura; actele delegate și proiectele JRC definesc „ce” conținut trebuie inclus, în funcție de grupa de produse.
Pașaportul pentru baterii, primul test practic
Primul caz de aplicare obligatorie are deja un termen stabilit: pașaportul digital pentru baterii devine obligatoriu, conform Regulamentului UE privind bateriile (UE) 2023/1542, începând cu 18 februarie 2027 pentru bateriile industriale, bateriile de tracțiune și bateriile pentru vehicule electrice cu o capacitate de cel puțin 2 kWh.
Minespider a documentat perspectiva industriei în raportul său din 2026 privind implementarea Regulamentului privind bateriile: mulți producători se confruntă mai puțin cu implementarea tehnică decât cu colectarea datelor de-a lungul lanțului de aprovizionare – în special pentru materii prime precum litiul, cobaltul și nichelul, pentru care date PCF fiabile la nivel de lot sunt greu de găsit.
Publicarea standardelor EN oferă acum furnizorilor de sisteme o bază stabilă pe care soluțiile de pașaport pentru baterii pot deveni certificabile. În același timp, problema datelor rămâne adevărata dificultate operațională.
Presiunea de aplicare crește: proceduri de infringement împotriva a 20 de state membre
În paralel cu publicarea standardelor, Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva a 20 de state membre pentru transpunerea deficitară a Directivei Empco. Semnalul este clar: Bruxelles-ul ia în serios implementarea cadrului de sustenabilitate și nu se ferește de escaladare. Pentru companii, acest lucru înseamnă că autoritățile naționale sunt sub presiune să dezvolte capacități de aplicare, ceea ce crește probabilitatea unei supravegheri reale a pieței.
Implicații tehnice pentru producători și furnizorii de sisteme
Identificatori și suporturi de date
Standardele solicită identificatori unici de produs care rămân stabili pe tot parcursul ciclului de viață. Structurile GS1 – în special GS1 Digital Link – îndeplinesc deja această cerință și sunt menționate explicit în seria de standarde drept arhitectură de referință. Sistemele care se bazează astăzi pe coduri QR statice, fără semantică URL structurată, trebuie să migreze.
Driscoll's a demonstrat la GS1 Connect 2026 cum se poate extinde serializarea în practică: compania a atribuit identități unice pentru peste un miliard de ambalaje tip clamshell pentru fructe de pădure și migrează în prezent către coduri QR complet conforme cu GS1 Digital Link. Aceasta arată că serializarea la această scară este realizabilă, dar necesită timp de pregătire și integrare consecventă a sistemelor.
Cerințe API
EN 18221 (denumire provizorie pentru componenta API a seriei) stabilește că datele DPP trebuie să poată fi accesate prin endpoint-uri REST standardizate. Cerințele de autentificare diferă în funcție de categoria de date: datele de bază publice (de exemplu, compoziția materialului, indicele de reparabilitate) trebuie să fie accesibile fără bariere de acces; datele sensibile din lanțul de aprovizionare pot fi protejate prin controlul accesului bazat pe roluri.
Un exemplu minim pentru o interogare conformă DPP printr-un URL GS1 Digital Link:
GET https://id.example.com/01/04012345678901/21/ABC123
Accept: application/json+dpp
Resolverul returnează fie direct înregistrarea de date din pașaport, fie redirecționează către endpoint-ul DPP autorizat, în funcție de modelul de implementare. (Notă: URL-ul urmează schema GS1 Digital Link și servește aici drept exemplu de structură; un endpoint de producție trebuie configurat în mod corespunzător.)
Păstrarea datelor și responsabilități
Standardele permit atât arhitecturi de stocare centralizate, cât și descentralizate, însă prevăd că datele trebuie să rămână disponibile pe întreaga durată de viață a produsului, plus cel puțin zece ani. Pentru producători, aceasta înseamnă cerințe concrete privind migrarea datelor, contractele cu operatorii și scenariile de insolvență – aspecte care au fost adesea insuficient abordate în dezbaterea de până acum.
Încadrare: ce realizează standardele și ce nu
Publicarea EN 18216–18223 reprezintă un progres substanțial, însă nu marchează finalul. Rămân deschise:
- Actele delegate pentru majoritatea grupelor de produse (textile, mobilier, electronice, produse chimice) nu sunt încă finalizate.
- Procedurile de testare și certificare pentru sistemele DPP nu fac parte din seria de standarde și trebuie definite separat.
- Interoperabilitatea între registrele naționale este abordată normativ, dar rămâne nerezolvată în practică.
Companiile care încep acum implementarea ar trebui să trateze seria de standarde ca pe o lectură obligatorie și să își proiecteze arhitectura sistemelor astfel încât cerințele de date specifice produselor să poată fi adăugate modular, de îndată ce actele delegate intră în vigoare. Cei care se bazează pe soluții proprietare izolate riscă refaceri costisitoare.
Următoarele douăsprezece luni vor arăta dacă publicarea standardelor va declanșa impulsul sperat pentru implementările DPP sau dacă problema datelor de-a lungul lanțului de aprovizionare va continua să acționeze ca o frână.
